Nu o să înţeleg niciodată bucuria asta absurdă a unor ploieşteni care ţin cu Steaua. D-aia ne tratează ăia la Bucureşti ca pe nişte provinciali, d-aia ne spun marii bucureşteni cât de mici suntem noi şi d-aia ne râd în nas nişte adunături de prin toate colţurile ţării pe care soarta i-a aruncat taman prin Capitală. Pentru că există ploieşteni din aceştia, care sparg sticle de bucurie că s-a calificat Steaua, dar nu ştiu unde se află intrarea la Tribuna a II-a a stadionului Ilie Oană. Oamenii ăştia reflectă imaginea unor persoane îngenuncheate în faţa idolilor falşi, oameni care se aliază cu gloata, doar din dorinţa de fi alături de cei mulţi. Mulţi, dar falşi suporteri, aşa cum sunt fanii Stelei. Oamenii ţin cu Steaua în ţara asta pentru că aşa i-au învăţat părinţii, care au trăit în communism. Că Steaua ne face cinste. Dacă nu eşti capabil singur să discerni şi, mai ales, dacă nu eşti capabil să înţelegi ce înseamnă cu adevărat pasiunea pentru o echipă, te duci spre Steaua. Că doar e echipa turmelor! În schimb, ploieştenii care au în interiorul lor o flacără aprinsă pentru Petrolul sunt aceia care îşi merită statutul de suporteri. Ei nu sunt găunoşi, ei cred în echipă pentru că aşa simt că trebuie să o facă, nu pentru că le-au spus alţii. Părinţi, prieteni, cunoscuţi.

Mă irită şi mă intrigă să văd cum se ridică osanale Stelei, la Ploieşti. Indiferent dacă merită sau nu. Cei de la Bucureşti sunt liberi să o facă, deşi mulţi sunt olteni, moldoveni şi ardeleni. Iar ceilalţi, bucureşteni neaoşi, nu sunt microbişti. Dacă bucureştenii pot ţine cu Steaua, nu înţeleg de ce ar face-o ploieştenii, clujenii, timişorenii, nemţenii sau alţi locuitori ai oraşelor ţării. În afara spiritului gregar, nu găsesc altă explicaţie plauzibilă. şi, revin, tocmai d-aia suntem trataţi ca nişte provinciali, pentru că mentalitatea multora dintre voi este bolnavă, are convulsii! Lăsaţi-ne cu Steaua! La Ploieşti există Petrolul şi nu trebuie să fim obligaţi să suportăm fandoselile voastre de nomenclaturişti! Şi, dacă presa bucureşteană pupă în fund Steaua, nu doar când se califică, ci şi atunci când pierde, îmi rezerv şi eu dreptul, ca ziarist ploieştean să îmi exprim un punct de vedere subiectiv, de petrolist! Pentru că pe mine mă interesează petroliştii din Ploieşti, nu falşii suporteri ai Stelei, care se vor grăbi să mă înjure. S-o facă! Oricum, după meciul ăsta, care a făcut ca românii să cadă în genunchi în faţa Stelei, mie mi-a plăcut doar galeria Legiei!