Intenţia guvernului de a stimula consumul prin noile măsuri fiscale - înjumătăţirea ratelor la credite pentru populaţia cu venituri mici şi susţinerea salariilor pentru firmele care creează noi locuri de muncă - este bine pri­mită, dar dacă nu readuce încrederea oamenilor în eco­nomie, eforturile autorităţilor riscă să fie zadarnice, arată Ziarul Financiar.

Guvernul estimează că schema prin care persoanele cu venituri mici vor putea să-şi achite mai uşor datoriile către bănci ar putea reduce presiunea ratelor la credite cu circa 4 miliarde de lei în cei doi ani de funcţionare a programului, bani care teoretic ar putea merge în consum.

Categoria vizată de schema de ajutor a guvernului (persoane cu venituri sub 1.600 de lei) este  cea mai predispusă să utilizeze pentru consum orice sume suplimentare obţinute, spre deosebire de persoanele cu venituri mai mari şi care sunt obişnuite să economisească regulat. Dar chiar şi în situaţia în care cele 2 miliarde de lei pe an eliberate din povara ratelor la credite ar merge exclusiv în consum, acestea ar reprezenta o parte infimă din cheltuielile de consum ale populaţiei. De exemplu, doar sumele cheltuite anual pentru achiziţia de bunuri din comerţul modern (hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip cash&carry) se ridică la 8-9 mld. euro (circa 40 mld. lei) pe an.

Acest program ar putea avea un impact vizibil pentru consum şi investiţii doar în combinaţie cu alte scheme derulate de stat: Prima casă sau programul de garantare a creditelor acordate IMM-urilor. O parte din banii eliberaţi din rate ar putea fi direcţionată totuşi către economisire, mai ales în contextul în care apetitul de a economisi al românilor a crescut în perioada de criză. Depozitele populaţiei au crescut cu 50 mld. lei în ultimii cinci ani şi au ajuns la 130 mld. lei la sfârşitul anului trecut.

Sistemul bancar a ajuns la o rată a creditelor neperformante de 22% la finalul anului trecut, provizioanele constituite pentru acoperirea pierderilor din credite cu probleme fiind de peste 30 miliarde de lei. Ce impact ar putea avea asupra ratei de neperformanţă schema elaborată de guvern pentru a ajuta persoanele cu venituri mici să-şi achite mai uşor ratele? Bancherii sunt sceptici că neperformanţa va scădea datorită planului guvernului. Acesta se aplică doar clienţilor bun-platnici sau celor care au întârzieri la plată de maximum 90 de zile. Totuşi, un impact ar putea exista asupra ratei de creştere a restanţelor, în condiţiile în care clienţii cu venituri mici (adică cei vizaţi de această măsură) sunt cel mai expuşi la riscul de a intra în incapacitate de plată. La jumătatea anului trecut, debitorii cu venituri sub 1.500 de lei aveau restanţe la creditele de consum de peste 3 mld. lei, adică aproape jumătate din sumele întârziate la plată pe această categorie.

Premierul Victor Ponta declara că măsura de sprijinire este susţinută de Fondul Monetar Internaţional (FMI), care consideră că unul dintre efectele acestui program va fi stimularea creditării. Creditul privat a scăzut anul trecut cu peste 3%, acesta fiind primul an cu scădere nominală, în condiţiile în care bancherii nu au reuşit să vândă suficiente credite noi pentru a acoperi rambursările în pofida scăderii dobânzilor. Ce ar putea schimba acest program astfel încât să se reia creşterea creditării? Este puţin probabil ca reducerea ratelor să permită mai mult spaţiu pentru îndatorare în cazul clienţilor care vor beneficia de acest program, în condiţiile în care datoria lor nu dispare, ci doar se amână cu doi ani. Un stimulent pentru creditare ar putea apărea în condiţiile în care acest program va avea impact asupra ratei de neperformanţă, iar băncile vor putea în acest fel să elibereze o parte din sumele blocate în acest moment în provizioane de risc. Bancherii sunt însă reticenţi cu privire la impactul programului asupra ratei de neperformanţă, în condiţiille în care acesta se adresează debitorilor care au maximum 90 de zile de întârziere la plata ratelor. Or, grosul restanţelor este reprezentat de cei care nu şi-au mai plătit ratele la credit de trei luni sau mai mult. Această categorie de restanţieri are sume întârziate la plată de 8,5 miliarde de lei, adică trei sferturi din totalul restanţelor populaţiei. În plus, odată cu diminuarea ratelor băncile vor înregistra rambursări mai mici şi în consecinţă vor avea mai puţine resurse pentru a acorda credite.

Înjumătăţirea, pe o perioadă de doi ani, a ratelor la creditele populaţiei, în limita unei sume de 500 de lei pe lună. După perioada de doi ani, rata creşte cu echivalentul sumei cu care a fost redusă anterior. Diferenţa de rată va fi suportată de guvern din impozitul pe venit datorat de beneficiar statului. Eligibile sunt persoanele cu credite plătite la zi sau cu restanţe mai mici de 90 de zile. Beneficiarii acestei scheme nu trebuie să aibă venituri nete mai mari de 1.600 de lei pe lună, echivalentul salariului mediu net pe economie.